CÂNTĂRI ÎN NOAPTE 20 SEPTEMBRIE

Căci Pâinea lui Dumnezeu este Acela care Se coboară din cer, şi dă lumii viaţa. Ioan 6:33

Cu cât oamenii sunt mai multumiţi cu lucrurile lumeşti, cu atât sunt mai puţin înclinaţi spre lucrurile cereşti, şi cu cât suntem mai satisfăcuţi de lucrurile cereşti, cu atât mai puţină poftă avem după lucrurile pământeşti. Noua natură se dezvoltă pe cheltuiala naturii vechi, şi ambiţiile, speranţele şi dorinţele noi pe cheltuiala celor vechi. La fel, atunci când natura veche înfloreşte, aceasta se face pe cheltuiala celei noi în toate afacerile vieţii. Haideţi deci, dându-ne seama de deosebirea dintre hrana care piere şi hrana care aduce binecuvântare divină — viaţa veşnică — s-o alegem pe cea din urmă, să ne hrănim tot mai mult din Domnul şi din Cuvântul Său, şi astfel să ne întărim în Domnul şi în puterea tăriei Lui, şi să fim tot mai mult înţărcaţi de lume, de spiritul ei, de speranţele ei, de ambiţiile ei. Noi căutăm o patrie cerească, o împărăţie cerească, o natură cerească, calităţi cereşti, potrivite şi pregătite pentru acea natură cerească. L-am găsit pe marele Dătător de viaţă, Cel care poate să dea şi dă această Pâine din ceruri. Marele nostru privilegiu este să fim distribuitori ai acestei Pâini. „Daţi-le voi să mănânce." „Cine are urechi să asculte." W. T. 1904-82 (R 3334:4) (Cântarea 96)